Articole

La București avem epidemie de vicevirus?

23/03/2020/în Buna guvernare, Comunicate, Covid 19, Slider /de Rasista

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, şi-a delegat atribuţiile privind combaterea pandemiei către un viceprimar, pretinzând că astfel dublează eforturile de administrare a orașului. Să vedem ce zice legea și dacă n-ar putea fi îmbunătățită

Prin Dispoziţia nr. 590 din 20 martie 2020, în plină stare de urgenţă declarată în urma pandemiei de coronavirus şi cu cel mai mare număr de infectaţi din țară în Bucureşti, Primarul general al Capitalei a delegat unui viceprimar „toate atribuţiile prevăzute de lege privind situaţiile de urgenţă (incendiu, cutremur, îmbolnăviri în masă şi alte riscuri asimilate sau evenimente de calamitate)”. Delegarea acestor atribuţii s-a făcut până la încetarea mandatului primarului general.

Într-un comunicat de presă din ziua următoare, 21 martie 2020, Primarul general al Capitalei a precizat că delegarea către un viceprimar a tuturor atribuţiilor pentru situaţii de urgenţă s-a făcut „Având în vedere faptul că în această perioadă, reprezentanţii Primăriei Capitalei trebuie să participe simultan la mai multe comandamente de urgenţă sau şedinţe operative şi pentru ca, potrivit legislaţiei în vigoare, decidenţii trebuie să aibă calitatea oficială să ia anumite hotărâri în timp scurt…”.

De asemenea, în comunicatul amintit primarul general a afirmat că „NU fug şi nu am fugit niciodată de responsabilităţi, am semnat acest document de delegare astfel încât şi viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, să poată lua decizii oficiale rapid, în timp real. Astfel, având în vedere multitudinea de probleme de rezolvat, ne completăm şi putem participa amândoi, prin rotaţie, la şedinţele Comitetului municipal pentru situaţii speciale de urgenţă, la comandamentele de la spitale sau direcţii sociale, la preluarea persoanelor în carantină etc.”

Cu alte cuvinte, din acest comunicat se înţelege că odată cu delegarea către un viceprimar a tuturor atribuţiilor privind gestionarea îmbolnăvirii în masă, atât primarul, cât şi viceprimarul se vor putea ocupa în egală măsură de aceleaşi probleme privind gestionarea îmbolnăvirii în masă cu coronavirus. Adică, este de bine, pentru că de aceeaşi problemă gravă se vor ocupa două persoane (primarul şi viceprimarul) şi nu doar una (primarul).

Dar, art. 157 din Codul administrativ prevede că persoana căreia i-au fost delegate anumite atribuţii este cea care va exercita atribuţiile delegate şi cea care va răspunde (civil, administrativ sau penal) pentru modul de exercitare a atribuţiilor delegate. Deci, delegarea de atribuţii înseamnă transmiterea unor atribuţii către o altă persoană, care va deveni, temporar, cel care va exercita atribuţiile delegate şi, de asemenea, cel care va răspunde pentru exercitarea acelor atribuţii delegate.

Ce măsuri mai poate lua primarul, în pandemie, dacă și-a delegat atribuțiile?

În raport de acestea, apare o problemă de logică-juridică: dacă primarul şi-a delegat către un viceprimar toate atribuţiile privind gestionarea îmbolnăvirilor în masă din municipiul Bucureşti, ce competenţe legale mai are el în acest domeniu (în celelalte domenii, și-a păstrat atibuțile). Exercitarea tuturor atribuţiilor legale privind luarea măsurilor pentru combaterea coronavirsului (împreună cu răspunderea pentru ele) a trecut, prin decizia primarului, la viceprimar. De aceea, se pune întrebarea cum va participa primarul, prin rotaţie, la şedinţele şi comandamentele prilejuite de actuala situaţie de urgenţă (pandemia de coronavirus) şi ce măsuri mai poate lua el referitor strict la combaterea pandemiei, dacă el nu mai exercită atribuţii în acest domeniu, întrucât le-a transmis viceprimarului?

Este o diferenţă între delegarea atribuţiilor dintr-un domeniu către o persoană şi o exercitare comună a atribuţiilor dintr-un domeniu de către mai multe persoane, însoţită de o răspundere a fiecăruia. Delegarea atribuţiilor dintr-un domeniu către altă persoană nu face decât să transfere acele atribuţii la altă persoană (în speţă, viceprimarul), fără să fie vorba de o împărţire a acelor atribuţii (şi a răspunderii aferente) între cel ce transmite şi cel ce primeşte.

Ce spune legea și de ce era mai bine înainte

Posibilitatea delegării atribuţiilor primarului are o anumită evoluţie în legislaţia noastră relativ recentă.

Astfel, în perioada 2001-2006, potrivit art. 70 din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, primarul putea să-şi delege unele atribuţii, dar era interzisă expres de lege delegarea anumitor atribuţii. Printre atribuţiile care nu puteau fi delegate se număra şi luarea măsurilor pentru prevenirea şi limitarea urmărilor epidemiilor, calamităţilor, catastrofelor, incendiilor. S-a avut în vedere că unele atribuţii sunt atât de importante încât primarul nu le poate ceda.

Din luna iulie 2006, în Legea 215/2001 s-a prevăzut că primarul îşi poate delega viceprimarului atribuţiile, fără să se mai menţioneze că unele atribuţii nu pot fi delegate. Deci, poate delega orice atribuţii, fără nicio excepție.

În prezent, Legea 215/2001 a fost abrogată (cu excepţia a 3 articole) prin art. 597 al. 2 lit. e din Codul administrativ (OUG 57/2019), cod care a preluat în art. 157 şi, respectiv, art. 191 al. 7, posibilitatea ca primarul sau preşedintele consiliului judeţean să delege atribuţiile, fără excepţie, deci orice atribuţii.

Poate că introducerea în lege a posibilităţii ca primarul să delege orice atribuţii a fost o decizie neinspirată. Poate că ar fi mai bine să se revină la soluţia legislativă din perioada 2001-2006, în care primarului îi era interzis expres să delege anumite atribuţii, printre care şi atribuția privind situaţiile de urgenţă (epidemii, cutremure etc.). Şi, pe lângă această restrângere a posibilităţii de delegare a atribuţiilor, poate că ar fi bine ca în lege să se prevadă şi posibilitatea exercitării în comun a unor atribuţii de către primar şi alte persoane, desemnate de primar şi aflate sub conducerea primarului, fiecare urmând să răspundă (civil, administrativ sau penal) pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii. Este cazul unor atribuţii care presupun anumite specializări şi activităţi numeroase şi complexe, greu de gestionat de o singură persoană, fie el şi primar. Simpla delegare de atribuţii ale primarului către altcineva, astfel cum este prevăzută azi în lege, creează prin ea însăşi aparenţe defavorabile primarului, putându-se specula că primarul ar intenţiona să se eschiveze de la răspunderea care este legată de acele atribuţii.

Cum se poate îmbunătăți legea

Cel care poate oferi o rezolvare acestor probleme este Parlamentul, care poate oricând să modifice Codul administrativ şi să prevadă că anumite atribuţii nu pot fi delegate de primar, iar printre acestea să se afle şi cea privind gestionarea situaţiilor de urgenţă (epidemii, cutremure etc.), precum şi că orice atribuţii sau doar anumite atribuții, inclusiv cele care nu pot fi delegate, pot fi exercitate de primar împreună cu alte persoane, desemnate de primar şi aflate sub conducerea primarului, fiecare dintre acestea urmând să răspundă (civil, administrativ sau penal) pentru faptele săvârşite cu încălcarea legii în exercitarea acestor atribuţii. Poate că, la nivel de administraţie locală, posibilitatea implicării, sub o conducere unitară, a unui număr mai mare de persoane în exercitarea unor atribuţii, printre care şi gestionarea unei situaţii de urgenţă, este soluţia optimă.

Şi, dacă tot ne aflăm într-o situaţie de urgenţă, oficial declarată, modificarile s-ar putea face şi de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă.

Regulamentul spitalelor din București încalcă Legea avertizorilor de integritate

10/01/2020/în Comunicate, Slider /de Rasista

APADOR-CH și ActiveWatch îi cer primarului Gabriela Firea să ia măsuri pentru modificarea documentului intern al ASSMB în concordanță cu Legea 571/2004, eliminând interdicția angajaților de a discuta cu presa

Asociaţiile semnatare atrag public atenţia asupra faptului că recentul Regulament intern al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB), în baza căruia funcţionează toate unităţile medicale din subordinea Primăriei Capitalei, cuprinde prevederi nelegale.

Astfel, Regulamentul prevede în art. 61 interdicţia absolută pentru un salariat de a discuta cu presa fără acordul conducerii, fapt sancţionat ca abatere disciplinară. Această prevedere din Regulament (act inferior legii) intră în contradicţie cu prevederile legii avertizorilor de integritate (art. 6 din Legea nr. 571/2004), care consacră dreptul salariaţilor de a semnala direct presei încălcări ale legii de care iau cunoştinţă în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară. Legea nu prevede pentru semnalările către presă necesitatea unei aprobări a conducerii sau vreo altă condiţie (de exemplu, sesizarea conducerii înainte de sesizarea presei).

Regulamentul prevede, în art. 73, mai multe cazuri în care salariatul care ia legătura cu presa nu va suporta sancţiuni, dar printre aceste cazuri de exonerare de răspundere disciplinară pentru contactarea presei nu este prevăzut şi cazul avertizorilor de integritate, ceea ce face ca Legea avertizorilor de integritate să devină inaplicabilă pe teritoriul municipiului Bucureşti.

O soluţie relativ simplă de reintrare în legalitate ar fi ca, la art. 73 din Regulament, printre cazurile în care salariatul nu este sancţionat disciplinar pentru contactarea presei să fie prevăzut şi cazul semnalărilor către presă făcute în conformitate cu Legea 571/2004 privind protecţia avertizorilor de integritate.

Având în vedere că o lege trebuie aplicată în întreaga ţară şi că nu pot exista insule, eventual de mărimea unui municipiu, în care o lege nu se aplică, asociaţiile solicită primarului general al Capitalei, doamna Gabriela Firea, sub a cărui autoritate funcţionează ASSMB, să întreprindă demersurile necesare pentru intrarea, de îndată, în legalitate.

UPDATE 23 septembrie 2020: La opt luni după acest apel am primit și răspunsul de la ASSMB

În esență, Administrația Spitalelor susține că sunt false informațiile de pe site-ul APADOR-CH, întrucât regulamentul lor nu interzice nicăieri angajaților să ia legătura cu presa, dar că acest lucru nu se poate face decât prin intermediul biroului de presă al instituției, nu direct.

Totuși, Legea avertizorilor de integritate prevede dreptul angajatului de a se adresa direct presei, fără intermediari, așadar regulamentul ASSMB continuă să încalce legea.

În același răspuns ASSMB mai susține și că nu există în regulament o sancțiune pentru acest lucru, contactarea presei, însă există totuși sancțiunea disciplinară pentru „manifestări care aduc atingere prestigiului/imaginii ASSMB”. Or, avertizarea de integritate constă de regulă în aducerea la cunoștința presei și/sau a organelor abilitate a încălcărilor de lege observate în cadrul instituției publice. Deci, avertizarea de integritate nu este o laudă la adresa instituției, ci dimpotrivă, dezvăluirea – incomodă – a unor posibile ilegalități, așadar ea va fi considerată ca afectând prestigiul/imaginea instituției publice (deci, un motiv pentru sanționare disciplinară).

Înțelegem că am primit acest răspuns după opt luni de zile, pentru că suntem în campanie electorală, însă un răspuns care neagă realitatea nu reprezintă nici pe departe o rezolvare a situației.

Codul rutier e mai tare decât Constituția?

10/12/2019/în Articole, Blog /de APADOR-CH

Într-o declarație făcută zilele trecute, Primarul general susține că a cerut Parlamentului să adopte o lege pentru modificarea Codului rutier astfel încât să permită autobuzelor să circule pe linia de tramvai. E o decizie relativ minoră comparativ cu interzicerea completă a mașinilor sub Euro 3, din 2022, o dispoziție care încalcă grav dreptul de proprietate al cetățenilor și pe care primarul nu s-a sfiit s-o ia la nivel local, fără să mai ceară Parlamentului să dea o lege în acest sens.

Așadar, pentru o măsură care ar mai ameliora traficul din București, fără să afecteze pe nimeni, dimpotrivă, Primarul general se ascunde în spatele unei presupuse inacțiuni parlamentare (nu știm dacă chiar a cerut acest lucru Parlamentului și dacă e nevoie de o lege în acest sens), în schimb pentru o măsură ce va afecta viețile și dreptul constituțional al unei mari părți a locuitorilor Capitalei, primarul a tăiat orbește, fără să măsoare înainte, deși Constituția nu-i dă acest drept. Chiar și așa, amânată până la 1 martie 2020, Taxa Oxigen nu devine mai legală decât era până acum.

Pentru Primarul General Gabriela Firea, așadar, Codul rutier e mai tare decât Constituția țării.

Amintim că APADOR-CH a solicitat Avocatului Poporului să atace în contencios administrativ decizia Consiliului General al Municipiului București, prin care se instituie așa-zisa Taxă Oxigen, pe motiv că e disciminatorie și încalcă dreptul de proprietate al posesorilor de mașini sub Euro 3. Primăria Capitalei nu avea dreptul legal de a lua o astfel de măsură care limitează dreptul de proprietate, chiar dacă există o lege a mediului care permite autorităților locale să reglementeze accesul auto în anumite zone. Legea mediului face referire numai la limitări parțiale și zonale, în niciun caz la interzicerea totală a folosirii unor bunuri/mașini în întreaga localitate.

Mai multe despre sesizarea APADOR-CH către AVP aici:

De ce legea mediului NU-i permite primăriei să interzică mașinile sub Euro 3 în București

Gabriela Firea dezinformează publicul pentru a-și justifica abuzurile din Primăria Generală

14/06/2017/în Buna guvernare, Comunicate, Slider, Transparenta /de Rasista

În urma incidentului înregistrat la ședința Consiliului General al Municipiului București, de joi 8 iunie 2017, 43 de grupuri civice și organizații neguvernamentale au semnat o scrisoare de protest adresată primarului general Gabriela Firea și celor 55 de consilieri generali. În document este dezavuată dezinformarea practicată de primarul Firea, după împiedicarea cetățenilor de a intra la ședința consiliului, și este sublinitată necesitatea transparenței și a colaborării dintre cetățeni și municipalitate, spre beneficiul orașului.

APADOR-CH a semnat scrisoarea și susține demersul, întrucât aceasta nu este singura atitudine netransparentă a primarului general față de societatea civilă – doamna Firea a primit și un premiu de la APADOR-CH pentru activitatea de anul trecut.

Scrisoare deschisă

Primarul General Gabriela Firea recurge la practici de intoxicare publică pentru a-și justifica abuzurile din Primăria Generală

Noi, semnatarii, facem un apel public către Primarul General și către membrii Consiliului General al Capitalei să înceteze abuzurile și să redeschidă Primăria către cetățenii Bucureștiului, respectând Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Solicităm deschiderea sălii Consiliului General, punerea proiectelor de acte normative în dezbatere publică anterior votului, precum și respectarea dreptului cetățenilor de a se adresa plenului Consiliului General.

Acestea sunt instrumentele minime obligatorii de implicare a cetățenilor în procesul decizional la nivel local, prevăzute de legea administrației locale și de legea transparenței în administrația publică. Primarul Gabriela Firea și Consiliul General al Capitalei nu respectă niciuna dintre aceste obligații.

Săptămâna trecută, aproximativ 15 cetățeni, printre care și reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale, au intrat în sala de Consiliu General, în timpul desfășurării ședinței publice, după o oră de așteptare în fața unui reprezentant al poliției locale care insista să le comunice că nu le poate permite accesul pentru că nu sunt locuri libere în sală.
Argumentul era fals, fotografiile transmise de ziariștii din sală demonstrând contrariul – erau locuri libere și, mai mult, pe cele câteva ocupate erau instalați angajați ai primăriei – directori sau alți funcționari. În fapt, același argument, la fel de fals, a împiedicat, în ultimele șase luni, reprezentanții organizațiilor neguvernamentale să participe, în ciuda respectării riguroase a legii și a tuturor regulamentelor, la ședințele Consiliului General.

Conform Regulamentului de Funcționare a Consiliului General al Municipiului București, Art 35 (pg 24) – ședințele Consiliului General sunt ședințe publice, Art. 50 (pg.32) – orice persoană are dreptul de a solicita participarea la ședințele Consiliului General. Toate persoanele prezente la ședința din data de 8.06.2017 au notificat Primăria generală privind intenția lor de a participa la ședința Consiliului îndeplinind această condiție. Parte dintre ei au primit confirmarea că solicitarea le-a fost înregistrată.

Constatarea că Primăria recurge la diversiunea „în sală nu sunt locuri” pentru a justifica încălcarea legii de către angajații instituției a revoltat cetățenii veniți să participe la ședința Consiliului General. La ședința de săptămâna trecută, cetățenii au intrat în primărie și au bătut la ușa sălii de Consiliu până când cineva le-a deschis și au reușit să intre.
Prezența presei a fost decisivă pentru acest deznodământ. În lipsa jurnaliștilor, care au acordat atenție cetățenilor cărora li se refuza accesul, angajații primăriei nu ar fi acceptat să le permită acestora să intre la ședința care ar fi trebuit să rămână publică doar pe hârtie.

Pentru a se apăra public în fața acuzațiilor de abuz, Primarul General a continuat stratagema diversiunii: a lansat în spațiul public – în interviurile date presei și pe propria pagină de Facebook – informații absurde, calomnioase și care nu au corespondent în realitate.
Cităm numai două dintre informațiile mincinoase ale dnei Primar General: „Domnii și doamnele care au vrut să intre în Primărie i-au lovit pe polițiștii locali, trei dintre ei sunt acum la spital. I-au lovit cu un corp contondent, i-au dat cu capul de pereți și de uși, au făcut un scandal monstru și au intrat cu forța în primărie și cu forța în sala de consiliu general.” (Gabriela Firea pentru Digi 24, 8.06.2017)
„Acele peste 30 de scaune erau ocupate deja, tot de catre cetățeni“ (Gabriela Firea pentru Antena 3, 8.06.2017)
Joi, la Primăria Capitalei, câțiva cetățeni au decis să întrerupă practicile inacceptabile ale primăriei de a bloca accesul cetățenilor la ședințele care, conform legii, sunt publice. Și nu sunt publice degeaba: e nevoie să fie prezenți în sală pentru a vedea că – așa cum s-a întâmplat la ședința de joi – primarul general supune la vot decizii-surpriză privind cheltuieli de zeci de milioane de euro pentru proiecte de hotărâri care sunt depuse spre a fi adoptate în chiar ziua ședinței.

Persone de contact:
Irina Zamfirescu – irina@activewatch.ro, ActiveWatch
Oana Preda – oana@ce-re.ro, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Apel susținut de:
ActiveWatch
Asociația Aviației
Asociația Dăruiește Viață
Asociația E-Romnja
Asociația Human Catalyst
Asociația Inițiativa Prelungirea Ghencea
Asociația Komunitas
Asociația Mai Mult Verde
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Partener Pentru Tine
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH)
Asociația Romano Butiq
Asociația Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi
Carusel
Centras
Centrul de Investigatii Media
Centrul de Resurse Juridice
Centrul FILIA
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Legislație Nonprofit
Centrul Român de Politici Europene
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Expert Forum
Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)
Fundația Agenția de dezvoltare comunitară „Împreună”.
Fundația Alături de Voi
Fundația PACT
Funky Citizens
Geeks for Democracy
Grupul Civic Iancului
Grupul Civic Inițiativa Bragadiru
Grupul Civic Iubim Sectorul 3
Grupul de initiativa Callatis Drumul Taberei
Grupul de inițiativă „Oponenţă Proiect Străpungere – Ciurel – A1”
Grupul de Inițiativă Civică Floreasca
Grupul de Inițiativă Civică Tudor Vladimirescu
Grupul de Inițiativă Flamura
Grupul de Inițiativă Sala Palatului
Grupul Floreasca Civică
Grupul Luptă pentru Strada Ta
Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România – OPTAR
Policy Center for Roma and Minorities

Premiile APADOR-CH 2016: Cine a cheltuit bani publici ca să ne încalce drepturile civile anul acesta

11/12/2016/în Comunicate /de Rasista

10 decembrie, ziua internațională a drepturilor omului, a reunit ieri la București reprezentanți ai societății civile și ai autorităților centrale, într-un eveniment organizat de Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki.

Cu această ocazie, APADOR-CH a decernat câteva premii pentru persoane sau instituții care au contribuit în 2016 la apărarea drepturilor omului și câteva diplome de nemerit acelor instituții publice care au încălcat în repetate rânduri diverse drepturi ale omului. Toate cele 9 distincții au legătură cu proiecte derulate de APADOR-CH în acest an.

Premiile au fost:

1. Premiul „Cine a fluierat în Radioul public” – celor doi jurnaliști Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș, pentru că au avut curajul să vorbească public despre derapajele profesionale din Societatea Română de Radiodifuziune, iar pentru asta au fost hărțuiți, intimidați și anchetați mai bine de 6 luni de zile de conducerea SRR.

2. Premiul „a făcut ceva” – Avocatului Poporului, pentru că cel puțin în ultimul an a demonstrat că face ceva.

3. Premiul 42, pentru transparență, tuturor celor 42 de parchete din țară, pentru că au răspuns legal și la timp solicitărilor de informații publice venite de la APADOR-CH, în privința numărului de cazuri de abuzuri ale forțelor de ordine la adresa cetățenilor în 2016.

4. Premiul „tentativă de evadare” – ministrului justiției Raluca Prună, pentru că a încercat scoaterea cercetării științifice din închisoare, chiar dacă nu i-a reușit. (printr-o ordonanță de urgență a limitat la 20 numărul zilelor câștig obținute de deținuții care scriau „cercetări științifice” în închisori, indiferent câte cărți ar fi scris. Ulterior ordonanța a fost modificată de Parlament).

Dimplomele de nemerit au ajuns la:

1. Ministerul Sănătății – Diploma „no signal” pe electrocardiograf – pentru răspunsul „nu avem datele” în procesul câștigat de APADOR-CH pentru informațiile privind ancheta în cazul Colectiv.

2. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), premierul Dacian Cioloș și comisarul european Nils Muižnieks – Diploma „o scrisoare pierdută” pentru ținerea „în lucru”, departe de ochii publicului, a Strategiei de combatere a cazurilor de rele tratamente aplicate de polițiști.

3. Serviciul Român de Informații – Diploma „picătura chinezească” – pentru activitatea repetitivă prin care agresează dreptul la viața privată al românilor, încercând să impună pe toate căile legi de tip Big Brother în Parlament. Ba chiar a reușit să contribuie și la buna absorbție a fondurilor europene, accesând bani europeni ca să ne monitorizeze mai bine.

4. Primarul general Gabriela Firea – Diplomă de „abstinență instituțională” – doamnei primar general Gabriela Fii-rea, pentru că s-a abținut stoic să aibă reacții în fața propunerilor venite de la societatea civilă, în privința numirii unor reprezentanți de ONG-uri în ATOP.

5. Institutul Român pentru Drepturile Omului – Diploma „tăcerea mieilor” – IRDO, pentru activitatea susținută și secretă, de 25 de ani, pe bani publici, pentru apărarea drepturilor omului.

Și-au primit premiile personal ziariștii Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș, ministrul justiției Raluca Prună și Avocatul poporului Victor Ciorbea.

Invitația la eveniment a fost făcută sub forma unei ordonanțe de urgență fictive, prin care guvernul instituia un curs obligatoriu de drepturi civile, pe care cetățenii trebuie să-l urmeze înainte de a vota. Această invitație a fost un mod de a sancționa abuzul de ordonanțe de urgență de care se fac vinovate toate guvernele României din ultimele decenii. Inclusiv Victor Ciorbea a menționat cu această ocazie că pe vremea când era premier se spunea că și lui îi plăceau ordonanțele de urgență.

La final participanții au primit câte o adeverință de absolvire a cursului „magna sine fraude” și o etichetă cu definiția cuvântului „soroșist”.

Evenimentul nu ar fi fost posibil fără sprijinul prețios al următorilor:

Administrația Națională a Penitenciarelor, Allberry, Asociația pentru Tehnologie și Internet, Asteri, Azero, Broti, Carusel, Catwork, Coaching Boutique, Decât o revistă, Dollflowers, EuroSucces Consulting, EchoPlus, Frau Miau, Fundația Sfântul Dimitrie, Gitana Winery, Happy Friday, Hidden, Maison Dadoo, Mama Pan, Mesteshukar Butiq, Native Box, Therapy, Zen Corner, Zebra Catering, Wagner, WoodishCrafts, 74 Street

Propunerile APADOR-CH pentru ATOP București

31/08/2016/în Articole, Blog /de APADOR-CH

APADOR-CH i-a trimis azi primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, o scrisoare în care îi propune trei persoane din societatea civilă care ar putea face parte din Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică (ATOP).

Textul scrisorii:

[box]

Stimată doamnă Gabriela Firea, primar general al Municipiului București

În vederea nominalizării reprezentanților comunității în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică București, pe care am înțeles că o veți face în această perioadă, Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) vă propune să analizați oportunitatea includerii pe lista de persoane pe care o aveți în vedere și a următoarelor nume:

Marian Ursan, director executiv al asociației Carusel
Marian Ivan, președinte OPTAR
Maria Nicoleta Andreescu, diector executiv APADOR-CH

Marian Ursan este doctor în Sociologie, asistent universitar şi cercetător ştiinţific în cadrul Universităţii din Bucureşti. Este activist în domeniul HIV/SIDA şi al serviciilor de suport adresate grupurilor vulnerabile şi marginalizate, domeniu în care activează de 21 de ani. Este unul dintre fondatorii Asociaţiei Carusel, organizaţie care îşi propune crearea unui mediu social activ, proactiv şi reactiv în vederea promovării şi apărării drepturilor şi libertăţilor omului.

Marian Ivan a fondat OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România) în 2011, împreună cu niște prieteni. De atunci a făcut voluntariat în această asociaţie încercând să schimbe ceva în relația dintre cetățean și oraș.

Maria-Nicoleta Andreescu este sociolog cu experiență în domeniul delincvenței juvenile. S-a alăturat APADOR-CH în anul 2007, centrându-și activitatea pe domeniile: transparență instituțională, evaluarea respectării drepturilor omului în penitenciare, abuzuri ale poliției. Începând cu luna iulie a anului 2013 este directorul executiv al asociației.

Cum scopul Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) este să asigure, prin activitatea sa, reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii, în scopul creării unui climat de siguranţă şi securitate publică, vă propunem, doamnă primar, să observați că cele trei persoane amintite activează de mulți ani în societatea civilă românească, sunt implicate în activități care au legătură și cu activitatea poliției, și au avut de-a lungul timpului o bună colaborare atât cu municipalitatea cât și cu poliția. De asemenea, cei trei cunosc foarte bine comunități care nu de puține ori interacționează cu forțele de ordine (cum ar fi: bicicliștii, lucrătorii sexuali, parcagiii sau minoritatea romă), iar prezența acestora în ATOP ar fi benefică pentru întreaga societate.

Vă asigurăm de disponibilitatea noastră de a vă furniza orice alte detalii sau de a participa la o discuție dacă veți considera necesar.

Vă mulțumim și vă asigurăm de colaborarea noastră și pe viitor,

Maria-Nicoleta Andreescu

Director executiv APADOR-CH

[/box]

Demers susținut de organizațiile:

CeRe

Expert Forum

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Studiul Democrației

Grupul pentru Democrație Participativă Plenum

ActiveWatch

Funky Citizens

FDSC

Asociația pentru Educație și Justiție Socială HUMAN CATALYST

Centrul pentru Inovare Publică

CRPE

Aceste demers face parte din proiectul Reprezentarea societății civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH, cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe