Amenzi de 5.000-20.000 de lei pentru „lipsa de respect” arătată instituției sau funcționarului public – de 20 de ori mai mari decât, de exemplu, pentru alungarea soției și a copiilor din casă
Recomandările APADOR-CH cu privire la proiectul de Ordin privind aprobarea mecanismului de supraveghere a activității asociaţiilor şi fundaţiilor, discutate în cadrul dezbaterii publice organizate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor
Banul public cere transparență! Sprijinim Ucraina și Moldova, dar românii trebuie să știe cât plătește statul din buzunarul lor. Am cerut Guvernului să facă publice valorile ajutoarelor oferite Moldovei și Ucrainei în ultimii 5 ani
Statul român promite măsuri de combatere a dezinformării, dar nu are o definiție legală a fenomenului și nici un plan transparent de aplicare; Mai nou, pare că dezinformarea nici nu ne mai doare așa de tare, de când ne ard noile taxe la buzunare
Publicarea numelor cetățenilor pe așa-numitele „liste ale rușinii” sau ale bunilor platnici, nu numai că încalcă legile sacre ale confidențialități fiscale (încă în vigoare) dar și prevederile temeinice ale GDPR-ului european, și deschide calea unor abuzuri de neiertat.
noul ghid APADOR-CH pentru profesioniștii din justiție – avocați, procurori, judecători. Conține proceduri clare privind modul în care pot fi trimise întrebări preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Riscul unor definitii ambigue este crearea posibilității unor abuzuri de interpretare, în urma cărora criticile aduse puterii sau criticile aduse anumitor politici publice ar putea fi interpretate ca manifestări extremiste, deci sancționabile penal, cu închisoarea.
Cinci întrebări pentru președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării
Două propuneri de modificare a organizării și competențelor acestei instituții care acum nu e nici curte de justiție, nici structură politică aleasă de cetățeni, și totuși are o putere de decizie peste Parlament, necenzurată de nimeni; Ce-i de făcut?
APADOR-CH recomandă conducerii penitenciarului Gherla să ia în calcul îmbunătățirea calității hranei. Aproape toți deținuții cu care au discutat reprezentanții organizației au spus că aceasta este una dintre cele mai mari probleme. Este regretabil regresul, având în vedere că la ultima vizita a organizației din 2013 calitatea hranei a fost unul dintre aspectele considerate pozitive.